Investițiile
Banii sunt făcuți să circule! Degeaba avem o suma de bani pusă de-o parte (nu zic ca e ceva rău în asta), dacă nu produc alți bani. De ce? Pentru că banii gândiți pe termen lung, trebuie să producă valoare. Degeaba muncim pentru bani (astfel nu vom iesi niciodată din cursa șobolanului), dacă nu punem banii să muncească pentru noi. Cum facem asta? INVESTIIND!!!!
Ce sunt investițiile?
Investițiile sunt niște sume de banii pe care îi punem intr-un anumit instrument financiar (fond investitii, actiuni, obligatiuni, cripto) cu scopul de a se înmultii. Banii primiți se numesc dividende sau dobânzi (depinde de instrumentul investițional)
Există mai multe instrumente in care putem investi
Acțiunile
Acțiunile sunt niște titluri de valoare emise de companii, cu scopul de creștere al capitalului propriu. Practic ele sunt niște părți dintr-o companie pe care investitorii le cumpără cu scopul de a primi dividende. Să ne imaginăm că avem o Pizza, pe care o tăiem in felii; ei bine acele felii sunt acțiunile noastre, adică acțiunile din pizza.
Pentru a cumpăra acțiuni trebuie să tinem cont de mai mulți factori:
- Primul sfat este să ne stabilim un grad de risc pe care suntem dispuți să ni-l asumăm. Acest indicator se poate stabilii in funcție de compania în care vrem să investim, dacă investim intr-o companie puternica cu capital mare (Tesla, Microsoft) riscul să ne pierdem banii este sub 1% pentru ca este imposibil ca aceste tipuri de companii să dea faliment. Însă dacă investim intr-o companie la inceput de drum, fără pic de experiența și cu capital mic, riscul să pierdem banii este unul mult mai mare, pentru că nu avem siguranța ca acea companie va reziista sau nu pe piață
- Al doilea pas este să alegem o platforma de tranzacționare bună. Ce inseamnă asta? Unele platforme vin cu costuri adiacente destul de mari pentru fiecare plasament financiar făcut, de aceea trebuie să luam in considerare toate comisioanele practicate de fiecare platforma și să o alegem pe cea mai bună.
- Ulterior trebuie să investim in companiile pe care le cunoaștem. Aceasta mi se pare cea ma importantă regulă; majoritatea oameniilor investesc ”orbește” in orice companie la care se vede o mică creștere! GREȘIT!!!! În primul rând trebuie să ne alegem companii cunoscute atât de noi cât și pe plan extra, companii pe care poate le urmărim de ceva timp sau care au avut o evoluție constantă de-a lungul timpului. În al doilea rând nu este recomandat să ne aruncam cand am vazut o creștere semnificativă, pentru că riscul ca acea companie să se ducă ușor la vale este din ce în ce mai mare. De aceea trebuie să investim in momentul cu căderea cea mai mare pentru a beneficia ușor de creșterea ce va urma.
- După ce am făcut prima investiție trebuie să gândim totul pe termen lung. Odată ce am făcut tranzacția banii acolo trebuie să râmănâ. Trebuie să ne gândim pe termen lung, indiferent că vedem o creștere sau o scădere nu trebuie să vindem. Investițiile de acest tip nu sunt ideale pentru cei ce vor profit rapid.
- Un alt sfat este să investim frecvent, astfel profităm de efectul cost average (poză mai jos). Trebuie să ne stabilim o sumă fixă pe care ne permitem să o investim, astfel formându-ne un obicei solid și niște randamente mult mai accelerate.
- Formează-ți propria ta strategie și tine-te de ea cu dinții. Odată ce ai prins mersul investițiilor crează-ti propriul plan și urmează-l.
Acțiunile sunt de două tipuri: acțiuni ordinare și acțiuni preferențiale. Acțiunile ordinare sunt cele tranzacționate de obicei pe bursa de valori la cererea publicului și la oferta companiilor. Acțiunile preferenșiale sunt cele care oferă deținătorilor drepturi suplimentare, cum ar fi obținerea de dividende indiferent de profit sau prioritatea de rascumparare in caz de lichidare a companiei.
Nu trebuie să ne influențeze fluctuațiile prețului unei acțiuni. De exemplu cererea si oferta vor fi primele care vor modifica prețul unei acțiuni. Dacă cererea este mare, valoarea acțiunilor va crește, iar daca cererea este mică (cererea scade) valoarea va scadea semnificativ. Pe lângă, profitabilitatea economică poate juca și ea un rol destul de important. Valoarea acțiunilor unei companii cu experiență, sigură si stabilă va fi mult mai mare decât cea a unei firme ce prezintă fluctuații frecvente în raportările fiscale.
Mare parte din investitori aleg acțiunile pentru că se așteaptă să primească profituri serioase. Însă aici apare o strategie destul de bună: cumpărăm cand este prețul mai mic și vând când este mai scump.
Pe lângă asta trebuie să verificam istoricul si profitabilitatea companiei în care vrem să investim, să analizam concurența, să vedem cine are frâiele companiei, să analizăm raportul financiar, să cercetăm domeniul de activitate al firmei și să puunem in balanță eventualele riscuri.
Fond de investiții
Fondurile de investiții (fonduri mutuale) sunt niște portofolii bine solidificate de instrumente financiare diferite (adesea acțiuni și obligațiuni). Acestea sunt cele mai sigure și de randament instrumente financiare, punând la dispoziția investitorului posibilitatea de a personaliza portofoliu sub consultanța unui organ specializat, beneficiind astfel de un profit semnificativ.
Ele folosesc ceea ce se numește dobânda capitalizată. Acest tip de dobândă este considerată a opta minune a lumii, conform lui Einstein. Ea funcționează pe principiul dobândă la dobândă. Să zicem că investi anual suma de 1000 de lei și primim o dobândă de 10%. În primul an, facem investiția de 1000 de lei la care primim 100 de lei. În al doilea an punem aceeași sumă care ne va genera 100 de lei și primim și dobânda din primul an care ne vor genera și eu 10 lei. În anul 3 aceeași depunere, aceeași dobândă, plus cele doua sume suplimentare de anul trecut, plus dobânda emisă de fiecare: 10 respectiv 1 lei. Așadar în anul 10 ajungem să deținem in cont 2^10 sume adica 1024 de sume: prima inițială de 1000 de lei care a generat 1023 de alte sume. Deci în 10 ani vom putea avea o profitabilitate de 200% sau poate chiar mai mult.
Poate pare imposibil să existe o astfel de soluție financiară, insă este cât se poate de real. Este foarte simplu mecanismul din spate. Odată ce punem o suma de bani aceștia se investesc și primim niște dividende, acele dividende se reinvestesc primind după aceștia alte dividende pe care le vom reinvesti și tot așa. E destul de simplu.
Multă lume folosește acest instrument financiar pentru că are niște beneficii pe care alte intrumente nu le oferă.
Obligațiunile
Obligațiunile sunt niște titluri prin care o entitate (companie sau guvern) se imprumută de la cei care dețin obligațiunile și este obligat să ramburseze valoarea imprumutată cu o dobândă anume care se numește cupon. Ele sunt practic opusul creditelor. Când cineva cumpără obligațiuni efectiv imprumută bani unui emitent. Cei ai mari emitenți sunt guvernele care emit obligațiuni de stat cu scopul finanțării cheltuielilor guvernamentale necesare pentru dezvoltarea și susținerea țării respective.
Există mai multe tipuri de obligațiuni:
Obligațiuni corporative (private) acestea sunt emise adesea în momentul în care o companie face o fuziune cu alta sau vrea să se extindă, fie pentru extinderea capitalului, fie pentru diversificaea operațiunilor.Pe lângă obligațiunile clasice care plătesc valoarea împrumutului la maturitate, acestea pot fi și convertibile sau să aibă o opțiune call. În cazul celor convertibile, la maturitate deținătorul de obligațiuni poate primi în schimbul sumei împrumutate acțiuni în companie. În cazul celor cu opțiune call, emitentul are posibilitatea să le răscumpere înainte de maturitate la un preț anunțat la data emisiuni.
Obligațiunile municipale sunt emise de primâri sau consilii județene pentru finanțarea proiectelor de investiții.
Obligațiunile suverante sunt emise de guvernele țărilor pentru acoperirea deficitelor bugetare.
Obligațiuni supra-naționale emise de bănci pentru dezvoltarea acționariatului cărora intră mai multe state sau organisme financiare.
În cele mai multe cazuri obligațiunile se emit pentru finanțarea proiectelor de investiții sau pentru acoperirea unor împrumutări mai vechi. Teoretic un emitent se poate împrumuta atât de mult, cât piața îi permite și atât timp cât există cerere pentru obligațiunile sale, neexistând o limită superioară. De regulă, emitenții emit obligațiuni datorită costurilor mai mici decât în cazul accesării creditelor bancare. Un credit bancar impune de obicei anumite restricții emitentului cum ar fi: să nu se împrumute mai mult de un anumit nivel, să nu efectueze achiziții, să nu plătească dividende decât după plata în întregime a creditului bancar. De asemenea, în alte cazuri nevoia de finanțare este atât de mare încât o singură bancă nu poate finanța un intreg credit, în acest caz emitentul putând apela la un consorțiu de bănci sau poate emite obligațiuni.
Investițiile în obligațiuni se poate face în trei moduri:
- Prin intermediul Bursei de Valori București, daca obligațiunile sunt listate. Este mai profitabilă această variantă datorită transparenței și lichidității, oferite de obligația emitentului de a efectua rapoarte financiare periodice existând posiblititatea de a se vinde și cumpara in timpul programului de tranzacționare al bursei.
- Prin intermediul unui fond de obligațiuni, care oferă avantajul diversificării și lichidității pentru că investitorul isi poate lichida investișia oricand fiind obligat să rascumpere uniățile de fond. Ele sunt adminsitrate de manageri de fond cu experiență de piață de capital, oferindastfel un grad de siguranță mai mare.
- Direct prin intermediul ofertei publice initiate sau prin plasament privat. In general sunt mai greu de accesat pentru micii investitori. Plasamentele private sunt destinate investitorilor instituționali sau cu disponibiliăți financiare mai mari.
Dacă vrem să cumpărăm o obligațiune de pe bursă, prețul va diferi față de valoarea nominală la care a fost emisă, pentru că vanzâtorul primește dobandă cumulată până la data vânzării. La achiziție trebuie sa analizăm randamentul obligațiunii pentru a verifica dacă bligațiunea este profitabilă sau nu. De aceea este recomandat să calculam randamentul până la maturitate pornind de la prețul de cumpărare.
Criptomonedele
Criptomonedele sunt cele mai puternice și mai riscante instrumente investiționale din lume. Criptomoneda este o monedă virtuală digitalizată cu care se pot face atât achiziții de bunuri cât și investiții. Ele se formează cu ajutorul unei baze de date ultradimensional numit blockchain.
Ce este un blockchain?
Un blockchain este practic o baza de date. O bază de date este un set de informații stocate in format electronic pe un sistem informatic, sub forma unui tabel pentru a permite căutarea și filtrarea mai ușoară a informațiilor.
Dacă este să facem o diferență intr-o bază de date obișnuită și un blockchain, vom observa că există o neconcordață referitoare la modul de stocare al datelor. Un blockchain colectează informații în grupuri cunoscute drept blocuri. Blocurile sunt limitate în ceea ce privește stocarea, și când sunt înlănțuite pe blocul umplut formează un lant de date cu numele Blockchain.
Cum apar criptomonedele?
Criptomonedele sunt generate de minerit, ca taxa pentru validarea oricărei tranzacții. Rata de generare a hashurilor, care validează orice tranzacție, a fost mărită de utilizarea mașinilor specializate, cum ar fi FPGA și ASIC, în funcțiune cu algoritmi hash complexi de tip SHA-256 și Scrypt, conducând ulterior la accelerarea procesului de generare a criptomonedelor. Odată cu apariția aceastei tehnologii, mulți oameni au început să se aventureze in lumea monedei virtuale, generându-se astfel validări mult mai mari datorita creșterii cererii, conducânud-se ulterior la creșterea valorii unitare a fiecărui element crypto.
Exploatarea criptomonedelor se face prin intermediul unor masini proiectate specific acestei activități numite masini de minat. Istoria mașinilor începe de la procesor până la momentul actual ASIC-uri utilizate la scară largă. Creșterea periodică a dificultății miniere a dus la evoluția noilor mațini cu o eficiență mai mare decât cele proiectate anterior. Referitor la cost și performanță, mașina minieră iși determină rentabilitatea minieră, proiectarea si implementarea sa fiind cel mai important element
Câte criptomonede există?
Chiar dacă am auzit doar de câteva dintre ele, exista peste 6700 de critpomonede ce pot fi tranzacționate Valoarea de piață a acestora este estimata la 1.5 trilioane de dolari.
Criptomonedele se impart în trei mari categorii:
Altcoins: După ce a cunoscut o creștere constantă în ultimii ani, piața cripto a urcat in 2017 cu peste 1200%. In prezent există câteva sunte de monede în circulație cu o capitalizare de peste 300 mld euro, continuând să apară în mod regulat. Actual cel mai important este Bitcoinul, avand o valoare de peste 124.969.093.161 dolari., pe langa acesta există și alte croptomonede care funcționează pe același sistem cu bitcoinul numite altcoins.
Altcoins sunt toate monedele care reprezintă o alternativă la Bitcoin. Există altcoins care sunt construite folosind protocolul open-source original Bitcoin, cu o serie de modificări la codurile sale de bază, concepând o monedă noua cu un set diferit de caracteristici. Un exemplu ar fi Litecoin. Pe langă asta avem si altcoins care nu se bazeaza pe protocolul open-source bitcoin, dar care au propriul protocol si registru distribuit. Exemple binecunoscute aici sunt Ripple sau Ethereum.
Bitcoin este de obicei descris ca o moneda virtuală descentralizată și anonimă care nu este susținută de guvern sau de orice altă entitate juridică și care nu poate fi schimbată în aur sau orice altă marfă.
Caracterul virtual bitcoin implică faptul că in mod normal, Bitcoini nu iau o formă fizică. Prin urmare, o buna reprezentare a unui bitcoin este probabil cea a unui fisier computer salvat pe un computer personal sau printr-un serviciu online, portofel digital. Simplul caracter virtual al Bitcoin ar trebui sa fie totuși calificat.
Blockchainul Bitcoin este un blockchain deschis, fara permisiuni. Orice persoana poate sa se alature sau sa părăseasca rețeaua dupa bunul plac, fără a fi necesara aprobarea vreunei entități. Tot ce este nevoie este doar un computer destul de performant și un software relevant. Bitcoin-ul poate fi convertit si cumpărat direct in monedă fiat pe o gamă largă de schimburi de criptomonede. El este acceptat ca o sursa legitima de fonduri de către un număr relativ mare de comercianși, printre care diverse companii cum ar fi: Microsoft, Expedia, Playboy, Virgin Galactic, LOT Polish Airlines…
Ethereum lansat in iulie 2015, este o platformă descentralizată care ruleaza așa-zisele contracte inteligente. Contractele inteligente sunt contracte sau aplicații autoexecutabile care rulează exact asa cum au fost programate, fără vreo posibilitate de întrerupere, cenzură sau fraudă. Ethereum are o capacitate care depășește cu mult echivalentul iin numerar digital P2P pur ca Bitcoin, deci seamănă cu un sistem de operare pentru smartphone pe care se aplică aplicații software, unde poate fi construit. Dezvoltarea Ethereum este susținută de fundația Ethereum, o organizație elvețiană de profit, fondată de inventatorii Ethereum. O mare parte a fost preminată de catre inventatorii săi și vandută toată pentru a plăti costurile de dezvoltare.
Ripple este o platformă de plată digitală open-source P2P, care permite transferuri aproape instantanee de valută indiferent de forma lor. A fost lansat in 2012 de compania privată Ripple inc., responsabil pentru prima companie care a primit BitLicense, pentru un caz de utilizare institutionala a activelor digitale de la Departamentul Servicii Financiare din New York. După inființarea Ripple inventatorii au lansat criptomoneda XRP. XRP a fost creat să devină o monedă punte pentru a permite institutiilor financiare sa deconteze plăti tranfrontaliere mult mai rapide si ieftine.
Potrivit Ripple XRP poate gestiona mai mult de 1500 de tranzacții pe secundă. In timp ce a fost inițial dezvoltat pentru intreprindere, a fost adoptat de un numar mare de utilizatori cripto. Ripple nu se bazează pe un siste PoW sau PoS pentru validare dar folosește propriul protocol de consens specific. Oferta totală a fost complet pre-minată prin inventatori in felul următor: 8.102.265.714 deținut de Ripple Inc., 39.189968.239 a fost distribuit, iar 52.700.000.024 plasat în garanție.
Strategii profitabile pentru investiția in criptomonede
- Investiția pe termen lung în criptomonedele de tip start-up:
Piața cripto evoluează masiv, cu risc ridicat și acceptată de investitorii de tip buy & sell (speculanții). Totuși există și soluții destul de profitabile, cum ar fi, criptomonedele recent scoase pe piață. Acestea de obicei au o personalitate destul de puternică in spate care incurajează astfel de tranzacționări și promovează masiv noutatea.
Multi-miliardarul Elon Musk spre exemplu a lansat pe piața cripto doua monede destul de puternice și cu un impact sever asupra investitorilor (Dogecoin și ShibaInu). Vorbind de o personalitate râvnită, este evident ca are o influență serioasă asupra micilor și marior investitori. De aceea pentru a avea niște randamente destul de profitabile se recomandă urmărirea acestor tipuri de persoane pe diferite platforme social media pentru a prezice viitoarele creșteri sau scăderi ale croptomonedelor luate in custodie. (Cum este cazul lui Elon Musk cu tweet-urile sale)
- Utilizarea roboților de tranzacționare:
Mare parte din criptomonede fluctuează de cel puțin 1 sau 2 procente zilnic. Boții (agent software automatizat) de tranzacționare se ocupă de aceste tranzacții non-stop. Ei se bazează pe anumite decizii ce se fac de obicei pe baza condițiilor curente de piață și a analizelor tehnice efectuate de aplicație. Comparativ cu utilizatorii umani unde sunt foarte slabe șansele să luam decizii instante continue, boții dețin o colecție de instrumente software și algoritmi care funcționează fără intrerupere.
- Luarea unui Masternode pentru a maximiza veniturile si a acumula extra monede:
Nodurile ca și strategii de profitabilitate oferă șansa investitorului de a obține venituri pasive sub forma unor criptomonede in plus. Operarea unui masternode are nevoie de o investiție inițială masivă , insă cei ce îl operează primesc drept recompense blocuri de date. Majoritatea rețelelor oferă compensații de la 5 până la 20%, fiind destinate acoperirii costului de rulare a nodului.